PPS.MyForum.ro :: Inteligenta la animale

Marya · Administrator

Analiza stiintifica a comportamentului diverselor specii mai mult sau mai putin evoluate ne ofera frecvent toate indiciile pentru a presupune ca singurul element care ne diferentiaza este limbajul uman articulat, insotit de posibilitatea invatarii limbilor straine. Aparent bizara inteligenta animala devine cu atat mai tulburatoare, cand este remarcata la fiinte considerate mult inferioare omului. Sau poate ca e vorba „doar” despre instinct?...
- Neurologie la insectar. Multa vreme, fenomenul genezei neuronilor la fiintele adulte a fost considerat imposibil; ulterior, el a fost limitat la anumite specii de vertebrate (intre care si omul), dar si de nevertebrate. In fine, astazi se afirma cu certitudine ca procesul respectiv e îndeajuns de raspandit. Recent, un grup de cercetatori francezi l-au remarcat pana si la lepidoptere. Oamenii de stiinta au constatat aparitia celulelor nervoase in creierul fluturelui Agrotis ipsilon, supranumit „viermele gri al porumbului”. Neuronii respectivi au un rol teribil de important in perpetuarea speciei, ei fiind implicati in receptivitatea sistemului olfactiv al fluturelui, caruia ii permit astfel sa detecteze parteneri sexuali.
- Gandacii dezvolta economia. Cine s-ar fi gandit ca omul erei industriale are un aliat de mare nadejde tocmai in micile (si deseori blamatele) insecte? Nu mai putin de 47 miliarde de euro pe an: cam aceasta ar fi valoarea serviciilor aduse de insecte, in SUA. Si nu e decat o parte a situatiei, intrucat cercetatorii care au facut calculele s-au orientat doar spre patru activitati prestate de amintitele vietati, in folosul oamenilor: reciclarea excrementelor, lupta impotriva unor daunatori (inclusiv insecte), polenizarea si asigurarea hranei pentru alte specii (pasari, batracieni etc.). S-ar putea adauga aici descompunerea diverselor carcase, a deseurilor, productia de miere, cea de matase sau de articole farmaceutice si exemplele pot continua.
- Melcii „de stanga”. Cochiliile spiralate pot fi impartite in doua mari categorii: cele cu deschiderea situata in stanga si cele cu deschiderea in dreapta. Amanuntul nu e lipsit de importanta: animalele cu cochiliile „de stanga” au mai multe sanse de supravietuire decat celelalte. Lucrul a fost constatat de cercetatorul american Gregory Dietl (Universitatea Yale), in urma studierii mai multor întocmai cochilii datand din Pleistocen. Argumentul sau se refera la faptul ca principalul pradator al fiintelor respective, crabul, isi abandoneaza mai repede victima atunci cand deschiderea cochiliei se afla pe partea stanga. Motivul? El isi utilizeaza clestele drept, ceea ce face dificil accesul la animalul vanat.
- Pestele si „seful” sau. Ei, da: exista o anume „perspicacitate sociala” si in lumea subacvatica. Mai exact, la o specie de pesti africani, Haplochrimis burtoni, unde functioneaza perfect un fel de ierarhie... cameleonica. Masculii speciei au puterea de a-si schimba culoarea, in functie de statutul lor de dominanti sau de dominati. Astfel, cand individul care domina pleaca, masculul ramas pe loc trece, in cateva minute, de la griul caracteristic pestilor dominati, inapti pentru reproducere, la galben sau la albastru intens dungat cu negru, si incepe sa le faca curte femelelor. Cercetatorii nu au dezlegat inca misterul procesului respectiv, insa considera ca poate fi vorba despre activarea unei gene care ar comanda sinteza unui hormon sexual. Din nou, perpetuarea speciei devine scopul suprem; cel putin, la animale.
- Hidra-pistolar. 700 de nanosecunde si o acceleratie de peste 5410000 g! Pentru întâia oara, o echipa de cercetatori germani a reusit sa filmeze (gratie unei camere video ultrarapide, care inregistreaza 1,4 milioane de imagini pe secunda) ceea ce ar putea reprezenta procesul celular cel mai prompt din natura: explozia, la raportul cu prada, a celulelor urticante pline de otrava, care acopera tentaculele meduzelor, ale hidrelor si ale altor celenterate. Ejectat din aceste celule, „proiectilul” natural are forta de a perfora cochilia unui crustaceu, cu o presiune similara celei a glontelui unui pistolet.

Treasure · Administrator

Cercetatorii recunosc tot mai mult in mulțimea animala procese cognitive precum limbajul, numararea, o anumita recunoastere de sine, pe care le atribuim de obicei numai oamenilor.

Astfel, s-a ajuns la concluzia ca cimpanzeul recunoaste limbajul, gaita are o anumita forma de memorie, lemurul numara, iar urangutanul are procese cognitive. Mai mult, unele pasari din insula Java pot sa faca diferenta dintre limba engleza si chineza sau dintre muzica de

Bach si cea de Schoenberg, dupa cum afirma profesorul Shigeru Watanabe de la Universitatea Keio din Tokio, Japonia, dupa cum informeaza publicatia italiana La Repubblica, cu toate ca nu e prea greu sa sperii nu numai un om dar indiferent ce animal cu muzica dodecafonica a lui Schoenberg.

De cativa zeci de ani in lumea stiintifica studiile abunda de comparatii intre capacitatile cognitive ale omului si mai multe animale, intre care anumite maimute, precum cimpanzeul, sunt privilegiate. Astfel, se pare ca anumite animale dau semne ca ar avea un anumit grad de inteligenta, intrucat dau semne de memorizare si reusesc sa se recunoasca.

Iar daca avem impresia ca oile sunt toate la fel, ne inselam amarnic: ele reusesc, de fapt, sa distinga intre 50 de alte oi, sa recunoasca unele persoane, ca de pildă stapanii lor, si sa le tina minte pentru cativa ani. Astfel, cercetatorii cred ca inteligenta e mult mai raspandita in lumea animala si are radacini mult mai diversificate decat ne-am inchipuit.

Antropologii de la Institutul Max Planck au facut un experiment asupra a doi caini care au reusit sa recunoasca denumirile a 200 si, respectiv, 300 de obiecte si care au dat semne ca ar putea invata mai multe.

Parerile sunt, insa, impartite in lumea stiintifica, iar unii cercetatori ne invita sa nu facem atat de usor saltul de la inteligenta omului la cea, chiar superioara decat a altor animale, precum a cimpanzeului, care mai degraba emulează decat inoveazaj ca de exemplu face omul prin folosirea ratiunii, pentru ca inteligenta este abia o anumita trasatura a intregului ansamblu cognitiv uman, incomparabil cu al oricarui animal.