 | Introducere |  |
 Trimis: 08/12/2008 11:11 |
 |
|
| Marya |
| Administrator |
 |
| |
| Data inscrierii: 20/Iun/2008 |
| Mesaje: 1104 |
| Localitate: Constanta |
|
|
|
 |
|
 |
|
CE ESTE STATISTICA ?
Este o ştiinţă …
… pentru că studiază regularităţile cu care fenomenele econonmice şi sociale se produc, evidenţiază gradul de influenţă a factorilor şi mutaţiile structurale din interiorul fenomenelor şi de întocmai permite extinderea cunoaşterii fenomenelor studiate
Este o disciplină …
… al cărei obiect de studiu îl constituie fenomenele de masă, numite colectivităţi statistice sau populaţii statistice în care acţionează legi statistice, care foloseşte metode proprii de descriere şi analiză.
Este un domeniu de activitate …
… de culegere, prelucrare, interpretare şi valorificare a datelor privind fenomenele de masă, organizat în instituţii publice sau societăţi particulare.
Este o ştiinţă metodologică …
… constând într-o colecţie de metode, de instrumente indispensabile cunoaşterii realităţii.
Este o ştiinţă de graniţă …
… alături de econometrie, psihologie economică ş.a. ,constând în utilizarea instrumentelor formale furnizate de matematică în cunoaşterea celorlalte domenii: economie, sociologie, medicina, politică etc.
…………….este un omnibus al cunoaşterii empirice.
Mai spun unii că statistica este o minciună.
Împărtăşim cu îngăduinţă şi acest punct de vedere amintind că un individ este minţit cu uşurinţă atunci îndată ce nu cunoaşte o situaţie şi minte uşor şi credibil sau opreşte minciuna, atunci când o cunoaşte bine .
De ce este necesar a cunoaşte statistica?
• Pentru că suntem în mod curent utilizatori şi furnizori de informaţie, fie în viaţa particulară fie în cea profesională.
• Pentru că suntem adesea decidenţi şi valoarea deciziilor noastre depinde de o bună informare.
• Pentru că suntem adesea interpreţi şi calitatea înţelegerii noastre depinde de o bună cunoaştere.
Ce inseamnă o gândire statistică?
• Înseamnă recunoaşterea variaţiei în absolut orice proces şi fenomen şi mai înseamnă că studiind această variaţie şi cauzele ei vom găsi noi cunoştinţe şi vom putea lua decizii mai bune.
• Inseamnă o înţelegere concretă, rapidă, în context şi în corelaţie a realităţii economice şi sociale.
Cuvinte cheie în abordarea statisticii:
Statistica descriptivă
Se ocupă cu clasificarea prezentarea şi sintetizarea datelor de observaţie cu susținerea unor indicatori sintetici.
Statistica analitică
Se mai numeşte şi inferenţială şi foloseşte metode specifice, matematice, pentru extragerea informaţiei din datele rezultate din statistica descriptivă. Rolul statisticii analitice este acela de a da răspuns la o anumită chestiune concretă cum ar fi:
• Are produsul firmei A mai mare fiabilitate decât produsul firmei B?
• Studenţii din două centre universitare diferite dar de la aceeşi specializare au în medie aceeaşi pregătire profesională?
Populaţie statistică
…sau colectivitate statistică, sau univers statistic, constă în totalitatea elementelor sau grupul de elemente, cu caracteristici esenţiale comune, pentru care se doreşte cunoaşterea.
Populaţia statistică se poate compune din persoane, obiecte, evenimente, agenţi economici, idei-opinii, ş.a.
Populaţia statistică are un caracter obiectiv şi finit şi se impune definirea acesteia din punct de vedere al conţinutului, spaţiului, timpului şi formei organizatorice. Astfel colectivităţile pot fi:
• statice pentru care timpul este constant
Exemple: a) capitalul fix al unei firme în 1 oct. 2000 a fost de 7 mld.lei.
b) numărul de şomeri înregistraţi în jud.Sibiu în 30 sept 2000 a fost de 17.379 persoane.
• dinamice pentru care spaţiul şi forma organizatorică sunt constante
Exemple: a) încasările unei firme într-un an au fost de 3 mld.lei.
b) numărul căsătoriilor încheiate în Sibiu în luna septembrie 2000 a fost 17
• Unitate statistică
Este elementul care compune populaţia şi poate fi simplă (nu mai suportă diviziune) sau complexă (rezultat al unei organizări economice sau sociale). Numărul unităţilor observate ( pentru populaţia în ansamblu sau pentru o parte a acesteia numită eşantion) poartă numele de cardinal, efectiv, mărime.
Variabilă statistică
Se mai numeşte şi caracteristică statistică şi reprezintă versiunea măsurabilă a însuşirii sau trăsăturii comune unităţilor unei colectivităţi, care reprezintă interes în analiza statistică. Variabila se reprezintă printr-un simbol care poate lua orice valoare în domeniul de definiţie al variabilei. Variabila statistică poate fi:
• Constantă, dacă ia o singură valoare, şi numai una, din domeniul de definiţie.
• Continuă, dacă ia indiferent ce valoare din domeniul de definiţie.
• Discretă, dacă ia numai anumite valori din domeniul de definiţie.
Această împărţire în variabile discrete şi variabile continue este pur arbitrară deoarece variabilele continue pot fi considerate de asemenea discrete iar variabilele discrete pot fi făcute continue.
Formele concrete de manifestare a caracteristicilor la nivelul unei unităţi statistice se numesc variante sau valori.
Figura 1.1 Clasificarea variabilelor statistice.
Relaţie statistică
Este expresia matematică care arată cum o variabilă este relaţionată cu una sau mai multe variabile ignorând pentru un timp efectele factorilor minori în sistem.
Dacă pentru fiecare valoare pe care o poate lua o variabilă x îi corespunde una sau mai numeroase valori ale unei alte variabile y spunem că y este o funcţie a lui x adică:
y = f (x)
Variabila x se numeşte variabilă independentă (factorială, cauză) iar variabila y se numeşte dependentă (rezultativă, efect).
Dacă pentru fiecare valoare a lui x corespunde o singură valoare a lui y atunci spunem că y este o funcţie univocă a lui x. Altfel funcţia este neunivocă. De asemenea funcţia poate să fie liniară sau neliniară. Şi pentru că în economie o variabilă depinde de mult mai multe alte variabile decât cele luate în calcul forma funcţiei statistice va fi
y = f ( x ) +
exprimă influenţa factorilor minori, nesemnificativi, neluaţi în
analiză.
Proces
Este kitul de condiţii, stări sau operaţii care în mod repetabil vin împreună să transforme intrările în ieşiri.
• Datele statistice
Sunt mărimi concrete obţinute din experimente, observaţii, numărare, măsurare, calcule. Astea au o parte noţională (prin care se precizează fenomenul sau procesul la care se referă şi se face identificarea acestuia în timp, spaţiu şi structură organizatorică) şi o parte numerică.
Datele statistice sunt purtătoare de informaţii.
Informaţia statistică
Reprezintă conţinutul specific (semnificaţia), mesajul datelor.
Datele statistice se întâlnesc adesea ca indicatori statistici.
Indicatorii statistici
Reprezintă datele statistice cu ajutorul cărora se cercetează un fenomen sau proces economic sau social sub raportul structurii, interdependenţelor, al modificării lor în timp şi spaţiu.
Indicatorii statistici se întâlnesc adesea ca parametrii.
Parametru
Este expresia numerică care însumează, sintetizează câteva aspecte ale populaţiei statistice sau caracteristicile unui proces. Se mai numeşte şi valoare tipică. În funcţie de conţinutul lor se disting parametrii de indice (media, mediana, modulul), parametrii de variaţie (dispersia, abaterea standard), coeficienţi de asimetrie, ş.a.
Inferenţa statistică
Este procedura de analiză şi cunoaştere a informaţiei de grup ( parte, eşantion) uzitată pentru a cunoaşte populaţia întreagă.
Confidenţă
Este intervalul în care rezultatul unei analize statistice fabricate pe o parte a populaţiei statistice este corect pentru populaţia întreagă sau eronat dar nu cu mai mult decât un nivel dat.
Model statistic
Este construcţia logică (fincţia, ecuaţia, sistemul) care exprimă trăsăturile şi corelaţiile esenţiale din manifestarea reală a fenomenului sau procesului studiat.
De ce trebuie să cunoaştem teoria statistică dacă computerul conferă facilităţi în domeniu?
CU COMPUTER
UTILIZATOR DE FURNIZOR DE
INFORMAŢIE INFORMAŢIE
FĂRĂ COMPUTER
Să reţinem că faţă de statistică, teorie sau practică, ne găsim permanent în una din situaţiile de mai jos:
• suntem utilizator de informaţie statistică având sau nu la îndemână un computer,
• suntem furnizor de informaţie statistică având sau nu la îndemână o reţea de calculatoare.
• suntem concomitent utilizator şi furnizor de informaţie statistică căci adecvat teoriei sistemelor suntem sistem şi subsistem în acelaşi timp.
Pentru a fi riguroşi şi eficienţi în oricare din situaţiile prezentate mai sus se impune deopotrivă cunoaşterea teoriei statistice şi a calculatoarelor.
Prezentăm mai jos câteva softuri statistice, programe prin care se prelucrează statistic datele.
………………………
Teoria scalării:
Scalare
Măsurarea fiecărei variabile, adică acordarea de valori fiecărei variabile pentru unităţile populaţiei.
Tipuri de scale
Scale pentru variabile calitative:
Scala nominală, numită şi scală categorială. Aplicarea acestei scale constă în repartizarea datelor într-un număr de clase astfel încât fiecare unitate înregistrată să aparţină unei clase şi numai uneia iar două unităţi aparţinând aceleiaşi clase se consideră echivalente.
Observaţii:
- folosirea acestei scale nu presupune neaparat graduare
- pentru o uşoară prelucrare e necesitate de codificare
- prelucrarea datelor măsurate cu o astfel de scală presupune numărare
- indicatorii cu care se sintetizează datele măsurate într-o astfel de scală sunt numai frecvenţele relative şi modulul (dominanta).
Scala ordinală, asigură probabilitatea ca unităţile componente ale populaţiei totale să suporte o anumită ordonare de la mic la mare sau invers, de la necomplicat la complex sau invers, etc.
Observaţii:
- folosirea acestei scale presupune de asemenea codificarea, care poate fi numerică (1,2,3,4,5) sau nenumerică (a,b,c,d,e,f). În acest caz codul mai poartă numele de rang.
- prelucrarea datelor măsurate prin această scală se face prin numărare şi calcul de frecvenţe relative.
- Parametrii care sintetizează un volum de date măsurate prin scala ordinală sunt modulul şi mediana.
Scala ordinală este denumită uneori scală de opinie.
Scale pentru variabile cantitative:
Scala interval, introduce distanţa între valorile variabilei.
Exemplu: analiza populaţiei, în sens demografic, după caracteristica
“vârstă” presupune folosirea scalei interval: sub 20 ani, 20-30 , 30-40 , 40-50 , 50-60 , 60 şi peste
Observaţii:
- punctul zero în cazul scalei interval este considerat arbitrar ales anume nivelul zero nu semnifică absenţa fenomenului. Dacă punctul zero al scalei este dat în mod natural, nu arbitrar, atunci se poate introduce şi relaţia de ordine şi operatorul de raport şi spunem că măsurarea se realizează pe o scală raport.
- măsurarea prin scala interval îngăduie o varietate mare de calcule.
- parametrii prin care se sintetizează o distribuţie construită pe scala interval sunt media, mediana, modulul, cuantila, abaterea standard, variaţia, indicatorii de corelaţie, etc.
- descrierea distribuţiilor construite mai târziu o scală interval se află în Capitolul 1.
Cazuri particulare la cele trei feluri de sacale: scala lui Likert, scala cu sumă constantă, scala combinată, ş. a.
• Teme propuse pentru studiu individual:
• Etape în evoluţia statisticii.
• Sistemul informaţional statistic. Bănci de date statistice.
• Organizarea activităţii de statistică. Publicaţii statistice.
• Teme propuse pentru seminar:
Departajaţi caracteristicile discrete de cele continue, din şirul care urmează:
• Salariul muncitorilor dintr-o firmă
• Numărul de salariaţii din societăţile de transporturi internaţionale
• Notele studenţilor din anul doi de studiu
• Numărul studenţilor promovaţi la examenul de statistică
• Volumul impozitelor încasate în jud.Sibiu în 1999
• Numărul contribuabililor dintr-un judeţ
• Rezultatele obţinute în urma unui test psihologic fixat elevilor unei clase
• Volumul fizic al vânzarilor zilnice de cafea într-o unitate comercială
Discretizaţi variabilele din următorul şir reprezentând încasările lunii iunie (în lei) pentru 20 de firme din domeniul marochinăriei:
• 1.789.300
3.920.100 2.739.480
13.482.200 11.525.310
9.124.300 7.329.100
12.124.300 17.380.320
14.151.200 5.830.270
16.930.210 13.940.000
14.980.250 11.890.000
• 12.340.400
6.790.300 15.230.570
Pentru rezolvare elaboraţi 2-3 variante.Comentarii.
Faceţi continue variabilele din urmatorul şir reprezentând notele obţinute de studenţii unei grupe la examenul de statistică.
5 7 6 10 7 8 8 9 3 4 5 7 8 8 7 7 8 6 8 9 6 4 7 9 6 8 9 6 10 9 7 9 8 9 10 4
Propuneţi 2-3 variante. Comentarii.
Apoi prezentaţi datele sub o expresie mai ușoară utilizând un tabel statistic şi un grafic. |
|
Ultima modificare efectuata de catre Marya la 08/12/2008 11:13, modificat de 1 data in total
_________________
Dimitriu Maria-Aura |
|
|
|
| BIBLIOGRAFIE | |
| Trimis: 08/12/2008 11:12 |
|
|
| Marya |
| Administrator |
|
| |
| Data inscrierii: 20/Iun/2008 |
| Mesaje: 1104 |
| Localitate: Constanta |
|
|
|
|
|
|
|
1. Baron T.,Anghelache C-tin, Ţiţan E., Statistica, Editura Economică, 1996, p.13-18.
2. Bădiţă M., Baron T., Korka M., Statistică pentru afaceri, Editura Eficient, Bucureşti, 1998, p.13-24
3. Biji E., Wagner P., Lilea E., Statistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999, p.9-41
4. George C. Canavos, Don M. Miller, An Introduction to modern business statistics, Duxbury Press, 1993, p.6-17
5. Goschin Zizi, Statistică, Editura Expert, Bucureşti ,1999, p.11.17.
6. Jaba E., Statistica, Editura Economică, 1998, p.3-26.
7. Maniu A., Mitruţ C-tin, Voineagu V, Statistica pentru managementul afacerilor, Editura Economică, Bucureşti, 1996, p.17-26
8. Menges G., Grunrik der Statistik, Westdeutscher Verlag, Kohl und Opladen, 1968, p.16
9. Merce E., Măruţă P., Statistica economică în turism şi comerţ, UDC, Cluj, 1997, p.2-14
10. Negoescu Gh., Ciobanu Rodica, Bazele statisticii pentru afaceri, Editura ALL BECK, Bucureşti, 1999, p.1-19
11. Porojan Dumitru, Statistica şi teoria sondajului, Editura SANSA, Bucureşti, 1993, p.7-23
12. Coord. T.Baron, E.Biji, Statistica teoretică şi economică, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1996, p.11-42
13. Stanciu S., Andrei T., Statistica – teorie şi aplicaţii, Editura ALL, Bucureşti, 1995, p.1-26
14. Edmond Nicolau, Onul informaţional, Ed. Junimea, Iaşi, 1971 |
|
_________________
Dimitriu Maria-Aura |
|
|
|
|
|
