| Marya |
| Administrator |

 |
| |
| Data inscrierii: 20/Iun/2008 |
| Mesaje: 1104 |
| Localitate: Constanta |
|
|
|
 |
 |
 |
|
Fascinatia pe care o exercita astazi psihologia determina nevoia permanenta a omului, nu numai in sens teoretic, pur cognitiv si explicativ, ci si in sens practic, ca nevoie de cunoastere pe sine si pe altii de a se perfectiona pe sine, si daca este posibil si pe altii.
Numeroase persoane asteapta de la psihologie ,, cheiaâ rezolvarii tuturor problemelor personale, cu care se confrunta indifferent, daca acestea au sau nu au contigenta, cu domeniul psihologicului.
Pozitia psihologiei in sistemul stiintelor depinde in cea mai mare masura de conceptia filosofica si stiintifica a autorului clasificarii.
Din perspectiva lui Imm Kant, domeniul ei de investigatie apartine altor doua stiinte : biologia si sociologia.
A sti ce este psihologia trebuie sa studiezi natura cercetarii stiintifice.
Ca ,, om de stiinta â, psihologul nu putea gandi decat sub auspiciile formulei.
Fiinta umana-organic si social constituie, pentru psiholog, una dintre mariile dificultati in calea delimitarii unui domeniu psihologic. Delimitarea domeniului depinde de intelesul fenomenului propus, ca obiect de cercetare-fenomenul psihic.
Prin colaborare, cu medicul psihiastru, psihologia participa la integrarea si reintegrarea sociala a omului.
Constiinta subiectului despre ceea ce gandeste psihologul, in legatura cu el si ceea ce doreste acesta de la el adaugat la parerea psihologului/experimentatorului despre constiinta de sine a subiectului, complica mult relatia si deformeaza conduitaspontana si directa vizata de psiholog.
Ocupand o pozitie centrala sin u numai ca produs al tuturor altor stiinte, dar ca sursa posibila de explicatie a formarii si dezvoltariilor, psihologia ajuta pe medic si in psihoterapie.
Atat timp cat ,, sufletul â este considerat substanta, existenta/posibilitatea unei psihologii nu constituia o problema.
Daca psihicul este identic cu ,, ceea ce este dat, pentru unul singurâ , inseamna ca nu poate exista nici psihologia : stiinta unuia solitar si pentru unul singur nu este stiinta.
Psihologia, ca stiinta a vietii psihice devine o noua iluzie.
Daca psihicul este subiectiv, iar fenomenul subiectiv nu poate ajunge obiect, in sensul deplin al cuvantului, atunci nici stiinta unui Ăźntocmai obiect nu poate exista, deci psihologia nu este posibila, ca stiinta.
Atat timp, cat ,, asupra naturii sufletului â- si chiar a , constiintei â â toata lumea era de accord, nu existau controverse asupra obiectului psihologiei si nici asupra metodei acesteia.
Trairea psihica se schimba in momentul, cand devine obiect de observatie, adica de la idea, ca in actul de autoobservatie se modifica obiectul acesteia.
Imm Kant afirma ca psihologia nu va putea deveni vreodata stiinta, din motivul ca experimental este inaccesibil, observatia interna alterneaza fenomenul psihic asupra caruia se indreapta, iar in cazul, cand s-ar putea formula adevaruri psihologice, exprimarea lor matematice este imposibila.
Pierre Janet : <<Psihologia>>.
Istoria psihologiei ne informeaza ca data nasterii psihologiei experimentale este anul 1960, anul aparitiei operei lui Gustav Theodor Techner, âElemente der Psychophysik â, predata de 2 studii sccurte (1858-1859).
Conceptul de psihologie experimentala este un ansamblu de
inchegat de cunostinte abstracte si generale, legate de experiment si dobandite prin metode riguroase si obiective specifice.
Noua psihologie experimentala a facut pasi uriasi in investigatia psihicului. Avand o dimiensiune temporala, ne permite o apreciere justa a valorii sale.
Metoda experimentala face un pas mai departe; ea paraseste aparatura fizica si recurge la probe mai complexe, mai apropiate de situatia naturala.
Psihologia elaboreaza procese verbale si complexe ale caror rezultate sunt succeptibile de a fi exprimate si tratat mathematic.
Este indiscutabil, ca folosirea matematicii in cadrul efortului de cantificare a datelor psihologice contribuie la sporirea rezultatelor.
Metoda matematica nu este o metoda de aflare a adevarului psihologic. Ea nu este decat, un instrument de a preciza, un adevar banuit, presupus/ constatat empiric.
Calculul matematic, nu are in psihologie, decat o valoare instrumentala.
Platon afima ,, Cine nu cunoaste matematica sa nu intre aiciâ.Daca am lua in considerare afirmatia acestui filosof, ca fiind una adevarata, atunci psihologia ar renunta la intelegerea psihologica si ar opera cu simboluri/ formule, ceea ce este imposibil de realizat. |
|