PPS.MyForum.ro :: Kinetoterapie - Vizualizare subiect 519 pe pps.myforum.ro

Marya · Administrator

Frumuselu Morisena

Marya · Administrator

Stadiile de creștere ale unui copil normal

I.Primul stadiu – al miscarilor necontrolate (0-3 luni)
• Nu isi sustine capul
• Strange pumnii
• Gangureste
• Da din maini si din picioare
• Nu ajuta,sunt miscari fara scop dezorganizate
• Reactioneaza la zgomotul clopotelului
• La 3 luni copilul face ,,postura papusii’’
• ,,Decubit ventral’’-copilul este cu fata in jos
• ,,Decubit dorsal’’-copilul este cu fata in sus
• ,,Postura papusii’’-mainile flectate,pumnii stransi (la 3 luni)
• Reflexul de prindere (cand introducem degetul in mana copilului)
II.Al doilea stadiu (4-6 luni)
• Distinge 2 sunete cu tonalitati inalte (se intoarce spre cel care il striga)
• Distinge gustul sarat de gustul dulce
• Incepe sa deschida palma ; in postura papusii se sprijina pe palma
• Are o pozitie completa a policelui (degetului mare)
• La 5 luni daca aruncam un prosop pe fata copilului reactioneaza dandu-l la o parte;daca nu exista o problema;
• La 5 luni are control asupra capului
• Copilul poate fi pus in sezand cu sprijin la 5 luni
• La 6 luni copilul face rostogolirea (se intoarce din decubit ventral in decubit dorsal si invers)
III.Al treilea stadiu (7-10 luni)
• La 7 luni se ridica in sezut din decubit dorsal
• Sta fara sprijin in sezut sau cu usor sprijin lombar
• Isi foloseste mainile pentru a se juca sau pentru mentinerea echilibrului
• Tine cate un cub i8n fiecare mana ,poate atașează o pastila ,ridica o ceasca cu toarta
• Copilul se joaca cu picioarele ,examineaza cu interes o jucarie
• Vocalizeaza cateva silabe
• La 8 luni se ridica in sezut fara ajuto ,unii se ridica in picioare
• La 9 luni se ridica in 4 labe
• Ridicarea in patru labe se face in doua moduri:
1. din 4 labe is iridica trunchiul si se agata de un support cu mainile,apoi duce un picior inainte in fandat si se ridica prin sprijin pe acest membru inferior (postura cavaler Cervantes);
2. se agata de mobile ,catarandu-se cu mainiile pe propriile sale membre inferioare;
• la 10 luni sade solitar cu buna coordonare,prinde obiectele si se poate roti fara sa-si piarda echilibrul
• se taraste si se aseaza singur,desi poate sa mearga singur prefera sa mearga in patrupedie;
IV. Stadiul al patrulea (10-24 luni)
• la 10 luni copilul ajunge din 4 labe in picioare ,sprijinit
• sta in picoare singur cateva secunde
• la 12 luni nu are inca reactii de echilibru in mers
• merge lateral tinandu-se de mobile sau tinut de o singura mana
• prehensiunea la aceasta varsta este apropiata de cea a adultului
• poate arunca mingea dupa cum I se arata ,coopereaza la imbracat ,trage de incaltaminte,isi pune pieptenele in par,duce batista la nas,face pensa digitala cu pozitia degetelor 2,3,4 (pensa bidigitala-2 degete ; tridigitala -3 degete).
• Intre 12-18 luni:
• Mai mare mobilitate in mers,se intoarce dintr-o parte in alta cu tot corpul (calupul);
• La 13 luni copilul face mersul elefantului,adica merge pe maini ,cu membrele inferioare extinse
• La 15 luni merge singur,construieste un turn asezand 2,3 cuburi unul peste celalalt
• Introduce margele intr-o sticla;ajuta la intorsul paginilor unei carti
• La 18 luni merge singur,trage jucarii dupa el,merge cu spatele
• Urca scarile tinandu-se de balustrada ,poate sa mearga cu papusa in brate
• Tot la 18 luni cand alearga are tendinta sa tina genunghii tepeni sau uneori alearga pe varfuri
• Mananca singur,dar nu fara sa se murdareasca
• La 20 de luni sta pe un singur picior cu asistenta
• La 21 de luni mototoleste hartia dupa demonstratii si construieste turnuri din 5-6 cuburi
• La 24 de luni copilul alearga fara sa cada,mai mult alearga ,urca si coboara scara singur,dar daca treapta este mai inalta isi adduce cele două picoare pe aceeasi treapta
• Isi curata singur lingura in gura de dulceata
• Tine creionul cu degetele ,nu in palma ca pana acum
• Construieste turnuri de 6-7 cuburi
• Intoarce singur paginile cartii
• La 30 de luni merge pe varful degetelor dupa demonstratie
• Sare de la o inaltime de 20 de cm cu picioarele lipite
• Arunca mingea fara sa-si piarda echilibrul
• Ajunge sa0si construiasca un turn din 8 cuburi
Stadiul V – stadiul miscarilor controlate
• La 36 de luni copilul urca scara cu alternarea picioarelor,dar coboara tot cu amandoua picioarele pe o treapta
• Merge urmarind cu aproximatie o linie drepata facand 1-3 greseli
• Isi pune singur ghetele in picioare
• Construieste un turn din 9 cuburi
• Arunca 10 margele intr-o sticla in 30 de secunde
• Deseneaza un patrat cu 2 greseli ,copiaza o cruce ,un romb cu 4 greseli
• La 40 de luni sta pe varfuri si pe un singur picior ( circa 2 secunde)
• Merge singur cu tricicleta ,se spala singur pe maini si pe fata dar nu prea bine
• La 48 de luni coboara scara cu alternarea picioarelor ,sare de 2-3 ori,parcurgand cca. 2m
• Arunca 10 margele intr-o sticla in mai putin de 25 sec. (dexteritate)
• Deseneaza un romb cu 3 greseli
• La 5 ani copilul poate rezista singur pe un penis inferior minim 8 secunde
• Merge pe varfuri distante lungi
• Arunca cele 10 margele in mai putin de 10 secunde
• Deseneaza o cruce fara greseala,un cerc nu prea regulat,un patrat cu 2 greseli.

Marya · Administrator

Patologia neurologica

Anamneza
1.Date de identificare ale bolnavului (varsta,data nasterii) care procura repere privind perioada in care s-a instalat boala (miopatia care s-a instalat din copilarie sau in mod exceptional in adolescenta,polimelita,etc.)
2.Sexul deoarece unele boli sunt mai frecvente la baieti (tabesul,distrofia,etc.),profesia care poate da repere pentru bolile profesionale (nevritele,polinevritele)
3.Etiologia afectiunii neurologice (cauzele si factorii care au dus la aparitia bolii)
4.Informatii care pot fi furnizate de bolnav sau de familia acestuia in legatura cu istoricul bolii
5.Antecedentele personale care procura informatii despre diverse traumatisme,intoxicatii,etc. ce pot determina direct sau indirect aparitia unor afectiuni neurologice (rujeola,scarlatina)
6.Antecedentele eredo-colaterale pot conduce la concluzii in legatura cu unle boli neurologice cu character ereditar (distrofia progresiva)
7.Examenul aparatelor si functiilor acestora pot asigură date importante referitoare la etiologia unor boli neurologice si sechelelor acestora (scleroza laterala amiotrofica,accidente vasculare)
8.Examenul functional este cel care ne aduce cele mai importante informatii,deoarece sanatatea omului si abaterile de la aceasta se apreciaza in legatura cu tăria de miscare in cadrul careia culegem date referitoare la mers,echilibru (static si dinamic),motricitate voluntara,etc. si abaterile survenite care ne conduc la un diagnostic correct prefigurand totodata si masurile terapeutice recomandate.

Definitii
1.Paralizia este pierderea totala sau diminuarea considerabila la posibilitatea de miscare.Se poate datora lezarii centrilor nervosi sau cailor nervoase motorii,inhibarii functionale a centrilor miscarii voluntare sau afectarii mecanismelor de transmitere a excitatie de la nervul motor la muschi.
2.Hemiplagia este suprimarea sau reducerea drastica a miscarii voluntare intr-una din cele doua jumatati ale trunchiului (stanga sau derapta) datorita cel mai adesea lezarii unilaterale cerebrale(emisfera opusa).
Ea se mai defineste si ca sindrom clinic datorat lezarii fascicolului pirmaidal situate deasupra lui C5 (cervicala 5).
3.Hemipareza consta in reducerea fortei ,vitezei si amplitudinii miscarii voluntare,intr-una dintre cele doua jumatati ale corpului si este de natura organica sau functionala.
4.Paraplegia consta in suprimarea totala sau reducerea drastica a miscarii voluntare a membrelor inferioare datorata lezarii centrilor sau cailor nervoase motorii corespunzatoare.
5.Parapareza consta in reducerea fortei vitezei si amplitudinii miscarii voluntare la nivelul membrelor inferioare avand cause organice sau functionale.
6.Tetraplegia consta in suprimarea sau reducerea rrastica a miscarilor voluntare la nivelul celor 4 membre (mai este cunoscuta si sub denumirea de ,,diplegie’’-cele doua jumatati ale corpului sau ,,dubla hemiplegie’’).
7.Tetrapareza consta in reducerea motricitatii voluntare la nivelul tuturor membrelor .
8.Ataxia consta in tulburarea coordonarii miscarilor,in special a celor voluntare ca urmare a lezarii cailor nervoase sau a centrilor nervosi coordonatori ai miscarilor.
9.Atetoza – tulburare motorie care consta in miscari involuntare ,lente localizate in special la extremitatile membrelor.Este datorata lezarii unor centrii cerebrali.
10.Apraxia reprezinta incapacitatea de a executa gesture adecvate unui scop ,fiind absente tulburarile neurologice elemntare,apraxia ideatorie costa in incapacitatea de a utiliza obiectele uzuale correct ; apraxia motorie este limitata la membrul superior sau la extremitatea cefalica si consta intr-o tulburare a formulei kinetice pentru miscarile intentionate ce afecteaza toate formele de miscare (simple, complexe,spontane-ele facand urmarea unor leziuni la nivelul scoartei motorii).
11.Diskinezia – greutatea sau incetinirea efectuarii unor miscari ca urmare a unui sindrom extrapiramidal manifestat in tipare variate cum ar fi atetoza,distonia,rigiditatea,tremorul.
12.Spasticitatea –cresterea persistenta a reflexului de intindere ,provocand o dezordine a tonusului care prezinta de obicei o rezistenta musculara crescuta la miscare,ce cauzează intindere si care cedeaza brusc la un ocazie dat in timpul miscarii pasive.
13.Coreea – miscari involuntare bruste,dezordonate,ilogice,neregulate,de amplitudine variabila mai accentuate in cazul motricitatii voluntare (cand apar emotiile,apar in repaos si dispar in somn).
14.Distonia-pozitii anormale cu tonus dezordonat privind trunchiul si adesea caracterizate prin grade de extensie si flexie,lanivelul extremitatilor.
15.Rigiditatea-rezistenta musculara crescuta ce continua pe toata durata unei miscari paisve neconditionata de directiile de miscare.
16.Spasmul-contractie involuntara puternica de scurta sau lunga durata a unui muschi sau a unei grupe de muschi.
17.Tremorul – miscari iesite de sub control care au un ritm fin alternant.
18.Sindromul-complex de simptome asociate caracteristice pentru o anumita dispoziție patologica a organismului.

Nota!

Plegia se recupereaza mai greu ,iar tetraplegia nu se recupereaza; parezele se recupereaza.

Marya · Administrator

Sindromul de neuron motor central

Topografia neuronului motor central porneste de la scoarta cerebrala ( frontala / ascendenta ) si continua pana la nivelul maduvei. De la aria motorie primara celulele piramidale din straturile 3 si 5 emit cilindracsi care alcatuiesc calea piramidala constituita din fascicolul cortico-spinal si fascicolul cortico- nuclear. Acesta din urma se conecteaza la nucleii nervului cranian in trunchiul cerebral care se distribuie neuronului motor periferic situat in coarnele anterioare ale maduvei asigurand motricitatea voluntara.
Literatura de specialitate consemneaza termeni si sintagme definitorii pentru paralizia infantila considerandu-se ca descrierea facuta la inceputul sec. XIX pt paraplegia spastica este un clipă important in neurologia infantila .
Infirmitate motorie cerebrala (IMC) care in zilele noastre a fost completata cu notiunea de “origine” , poarta denumirea de IMOC.
Afectiunile cerebrale articole la nivelul diferitelor zone si etaje ale creierului nu perturba numai limbajul in sine ci si toate elementele implicate intr-un fel sau altul la producerea acestuia. De exemplu miscarile fine si chiar grosiere nu au precizia si echilibrul desfasurarii sincrone adecvate scopului urmarit.
Miscarile aparatului fonoarticulator, cele implicate in fonatie, cele legate de sinestezia mainii, cu implicatii in desfasurarea scrisului nu raspund eficient comenzilor centrale si nu pot fi comandate in toate imprejurarile in care se impun.
Statistic vorbim de un procent ce variaza de la 1,5 pana la 6% dintre copii nascuti care sufera de aceasta afectiune au mai multe cauze:

a) prenatale : genetice, accidente sau variate afectiuni survenite in timpul sarcinii, deficit in nutritia mamei, incompatibilitatea sanguina intre mama si fat.
b) Neonatale: circulara de cordon care cauzează asfixie, travaliu prelungit( peste 7 ore) , manevre obstreticale traumatizante care produc hemoragii intracraniene, administrarea unor subsatnte sedative, anestezice in exces in cursul travaliului si al nasterii.
c) Postnatale: aparitia infirmitatii motorii cerebrale intre 0 si 2 ani, perioada aparte de importanta pt procesul de demielinizare si maturare a SNC, bolile infectioase ( rujeola, gripa, scarlatina ) pot determina bolile IMC care devin sechelare. Unele pot fi create si de icterul nuclear.

SINDROMUL PIRAMIDAL

Orice leziune situata de-a lungul caii piramidale , indiferent de nivelul de localizare, atribuie sindromului de neuron central o înșiruire de caracteristici in care amintim: hemiplegia spastica infantila. Este caracterizata prin ------- spastica a membrelor superior si inferior pe aceeasi parte.
Sunt rare cazurile in acre diagnosticul poate fi stabilit inainte de 7 luni. In cazurile mai grave specialistii observa ce pacientul nu foloseste o mana. Se poate pune in evidenta aparitia hipertonicitatii (spasticitatii ).
Extensia genunchiului si a piciorului de o parte, cand copilul tinut in picioare de sub axile este inclinat in acest sens (reactie locala de sprijin).
Nu rareori intalni, existenta unei hipertonii a ambelor membre inferioare pt ca dupa varsta de 2-3 ani sa se localizeze pe un singur membru.
Se intalneste o deviere cubitala a mainii, reliefand tendonul cubital anterior. Adesea degetele nu pot fi extinse dacat daca gatul maini se gaseste in puternica flexie. Extensia mainii duce la inchiderea degetelor, policele in incercarea de abductie , ceea ce nu reuseste la nivelulcorpului se subluxeaza in metacarpofalangiana. Se produce o recurbare a degetelor ca inele, forme ale paraliziei de nerv median. Cu cat copilul merge mai repede cu atat bratul se ridica mai mult in aer ca o aripa. Orice tentativa de miscare voluntara realizează contracturi puternice si miscari dezordonate.

Marya · Administrator

Hemipareza

Penisul inferior este contractat in extensie. Soldul este in ADD si nu rareori in rotatie interna, genunchiul este intins, uneori semiflectat, piciorul este in echin.
In momentul mersului observam cum copilul coseste cu membrul inferior bolnav, calca varful piciorului (cand exista o fractura a tendonului ahilian). Este frcventa tulburarea trofica privind cele două membre.
Pt membrul inferior se pot realiza scurtari de 1-3cm, rar mai mult; apare si o paralizie a ochiului, vorbirea este afectata, apare o dizartrie cerebeloasa, vorbire bolborosita, monotona, apare strabismul si figura fetei este atona.

Diplegie spastica infantila

Pt unii autori reprezinta forma care intereseaza toate membrele, pt altii doua membre simetrice.
De favorit sa pastram clasificarea ortopedica pt ca diplegia reprezinta interesarea integrala a tuturor membrelor.
Tabloul clinic este impresionant, caracteristica este nedezvoltarea tonusului de extensie a muschilor coloanei vertebrale ( capul cade in fata, extensia extremitatii cefalicese face cu mare efort si nu pt multa vreme ). Apar deviatii ale coloanei vertebrale ( cifoza dorsala lombara).
Membrele inferioare sunt in flexie, adeseori in extensie, cu contractura puternica a adductorilor coapselor, mimica este saraca, cu salivatie abundenta, cu ras spasmodic, sau criza de plans legata de anxietate exagerata.
Deglutitia este deficitara, uneori copiii mari, adolescentii nu reusesc sa manance dacat mancare pasata, chiar si inghitirea lichidelor se face fortata.
Vorbirea cand exista este dizartrica, posibilitati reduse de vocabular, uneori limitata sau bradilalie.

Paraplegia spastica

Pt noi aceasta forma reprezinta IMC care afecteaza numai formele inferioare. Pt unii autori ea este forma usoara a diplegiei spastice.
Tabloul clinic se caracterizeaza prin spasticitate predominanta pe membrele inferioare. Rare sunt cazurile in care membrele superioare sunt afectate de leziune.
Dupa 4-5 ani nu se mai abserva deficiente ale membrelor superioare. La un examen mai prudent vom observa probleme ale motricitatii fine.
In întâia copilarie afecatre membrelor inferioare este prezenta la un indice la care ne este greu sa deosebim paraplegia de o diplegie spastica.
Sunt intarziate posibilitatile de autoservire, scris, desenat, sunt mult intarziate ortostatismul si mersul.
Membrele inferioare prezinta spasticitate clasic descrisa: adductie a coapselor cu forfecare caracteristica, picioare in echin. La nivelul genunchilor poate exista extensie exagerata si rotatie externa a coapselor si a gambelor.
Piciorul in echin se poate altera in devieri plantare. Este des intalnita cifoza lombara. Uneori copii vioi par inteligenti la o varsta frageda, dar se pot constata deficiente grave in momentele in care la scoala sunt pusi in complicații de asociatie, chiar elementare. In aceste cazuri tulburariel de vorbire nu sunt rare.
Tulburarile trofice sunt prezenta, apar tulburarile vasomotorii.

Marya · Administrator

Sindromul rigiditatii cerebrale

Se caracterizeaza prin extensia membrelor inferioare , hipertonie totala, intinderea se realizeaza brusc, membrele superioare sunt in flexie la inceput, iar dupa, miscarile devin hemibalistice ( miscarea de aruncarea mingiei ).
Nicolae robanescu pareciaza ca se poate vorbi despre doua forme: “ una grava, care creaza putine sanse de supravietuire, ca urmare a interferentei de asfixieri severe cu icterul nuclear, si o forma relativ usoara in care elementela piramidale preponderent spastice ale membrelor inferioare pot fi rezolvate prin tratamentul kinetoterapeutic si chirurgical, dar in care raman deficiente mai mult sau mai putin grave, ale membrelor superioare.

Sindroame cerebeloase

Tom Ingram citat de Robanescu clasifica sindroamele ataxice ale paraliziilor cerebrale in doua grupe:
- ataxie cerebeloasa congenitala
- diplegie ataxica
Sindroamele cerebeloase in majoritatea cazurilor raspund tratamentului kinetoterapeutic si medicamentos in ceea ce privaste aspectele strict motorii, nu acelasi lucru putandu-se spune de recuperarea handicapului psihic.

Ataxia cerebeloasa congenitala

Debuteaza brusc intre 2 si 6 ani . In majoritatea cazurilor este precedata de o boala febrila cu simptome respiartorii sai digestive.
Se poate asocia cu infectii virale : varicela, rujeola, rubeola, gripa.
Este caracterizata prin incoordonare miscarilor, tremur, tulburari de mers, tulburari ale funciilor endocrine.
Ca o miscare sa-si atinga scopul ea trebuie sa imdeplineasca urmatoarele conditii:
- sa existe o gardare precisa a fortei si vitezei
- sa aiba directie precisa
- sa existe un moment precis de incepere si terminare a miscarii.
Caracteristici
- Imprecizia miscarii, imposibilitatea de a fi efectuata cu segmente corespunzatoare cerintei de executie.
- Aparitia uneori a contractiei musculare
- Imposibilitatea sau greutatea de efectuare rapida a miscarilor (prinderea si desprinderea obiectelor, prehensiunea ).
- Apar tulburari ale ortostatismului si ca urmare a mersului
- Datorita aparitiei neasteptate a miscarilor capabile sa dezorganizeze statica si componentele mersului care se realizeaza tarziu
- Miscarile, fie au o amplitudine redusa, lent executate, verniculare ( la extremitati ), fie au o amplitudine mare, executate brusc.
- Vorbirea este de obicei dizartrica, intrerupta de spasme
- Toate aceste fenomene sunt exacerbate in stari normale, oboseala, sau cand pacientul intampina dificultati neobisnuite.
- Mersul se face tarziu , iar ameliorarile se observa dupa varsta de 8-9 ani
- functia membrelor superioare devine garv deficitara.

Diplegia ataxica

Este rezultatul asocierii simptomatologiei cerebeloase cu cea de ordin piramidal, cu predominanta celei ataxice, constituita din tulburari de echilibru.
Membrele superioare sunt hipotone, iar cele inferioare sunt hipertone. Un grad important de afectare este inregistrarea la indice intelectual.
N. Robanescu apreiaza pe baza unui studiu efectuat pe un esantion de 200 cazuri, ca peste 50 % au QI sub 60, in timp ce dpdv motor rezultatele au fost mult mai bune.
Pentru activitatea terapeutica recuperatoare o importanta deosebita o are diagnosticarea precoce care sa dea posibilitate evitarii formarii cailor motorii deficitare si vicierea consecutiva a impulsurilor proprioceptive.
In sprijunul stabilirii unui diagnostic precoce, exista elemente ce trebuia avute in vedere si care la copii sunt constituite de:
- absenta reflexului Langdon ( cand este in decubit ventral copilul nu-si ridica capul si membrele inferioare)
- daca este sustinut sub axilar, la verticala, are picioarele in echin iar membrele inferioare se incruciseaza,
- absenta reflexului de pregatire pentru saritura , dupa 9 luni,
- persistenta reflexului mersului automat , dupa 10 luni

D.p.d.v pfofilactic, in perioada de sarcina se indica un control ritmic al gravidelor si ingrijirea corecta a eventualelor patologii aparute.
Trebuie asigurata educatie sanitara gravidei si asistenta calificata la nastere.
In organizarea tratamentului urmarim:
- schimbarea posturii anormale in sensul imbunatatirii
- reducerea hipertoniei, a spasmelor astfel incat miscarile sa se faca fara efort
- la pacientii cu ataxie sau atetoza tratamentul este orientat catre cresterea tonusului muscular.

Marya · Administrator

Sindromul de neuron motor periferic

Corpul celular al neuronului motor periferic (pericorionul) este situat in coarnele anterioare ale maduvei pentru nervii rahidieni si nucleii nervilor motori cranieni din trunchiul cerebral, neuronul motor periferic primeste aferente motorii voluntare prin fascicolul piramidal si /sau involuntare prin caile extrapiramidale si prin fibrele prevenind din neuronii ganglionului spinal (care alcatuiesc componenta aferenta a reflexului miocardic); se cunoaste ca la acest nivel exista un mare nr. de sinapse (peste 100 pentru fiecare neuron) datorita carora neuronul motor periferic indeplineste o functie deosebita de complexa, functie eferenta.
Sechele de poliomelita:
In primele decade ale secolul trecut polimelita o reprezintă o problema deosebit de importanta pentru specialisti, daca in decenile 6 si 7 ale sec. 20 agresiunile poliomelitei au fost reduse evident prin descoperirea vaccinului antipoliomelidei.
Poliemielita e o boala cu debut brusc, semne melingeale urmate la putine zile de aparitia paraliziilor. Dupa cum arata Clemen Bociu caractersistica grupurilor musculare sunt lezarea precoce a placii motorii 20% in întâia zi a paraliziei si 50% spre ziua a 3 a. La nivel medular, caracteristici reactionale sunt constituite de coroana leucocitara perivasculara, edemul, tromboza, tulburari metabolica a celulelor nervoase motori si senzitive, inconjurate de edem, iar daca virusul contine substanta medulara, se instaleaza leziunile degerative ale celulelor nervoase pana la aparitia nodulilor, se instituie o serie de masuri terapeutice:
• Instituirea imediata a tratamentului, complexitatatea acestuia si ritmicitatea acestuia.
• In etapa de sechela, sunt preferabile metode mai putine restrictive care sa solicite participarea activa a pacientului, ceea ce determina cresterea capacitatii de contractie pentru a se realiza cat mai bine miscarile active.
Sindroamele medulare – tin de neuronul motor periferic, maduva spinarii adapostita in canalul vertebral se intinde la gaura occipitala C1 pana la nivelul lombarei L2 de unde se continua cu o formatiune extrem de subtire filumterminale pana la vertebra a 2 coccigiana.
Nervii lombari si sacrali in tractul lor spre gaurile intervertebrale impreuna cu filumterminale constituie coada de cal.
Maduva spinarii are forma unui cilindru, usor turtit anteroposterior, maduva spinarii prezinta 2 umflaturii:
• una cervicala unde isi au origina nervii brahiali
• una lombara de unde pornesc nervi lombarii, pe fata anterioara se gasesc fisura mediana anterioara mai larga si mai adanca decat santul, median posterior situat pe fata opusa.
Corespunzator locului de iesire si intrare a radacinilor nervilor spinali se afla santurile laterale, anterior si posterior. In sectiunea transversala, maduva apare constituita in interior din substanta cenusie sub forma de H sau de fluture cu doua coarne anterioare si 2 posterioare unite prin comisura cenusie, strabatuta de canalul ependimar.
Intre coarnele anterioare si posterioare se afla coarnele laterale mai pronuntate in regiunea toracica si lombara.
In sectiunea longitudinala substanta cenusie apare sub forma de coloane, inconjurand substanta cenusie, la exterior se afla substanta alba, organizata de fiecare parte in 3 cordoane: anterior, lateral si posterior.
Substanta cenusie medulara este formata din corpii neuronali, in cornele posterioare se gasesc neuroni somato-senzitivi de asociatie precum si insule de celule nervoase dispuse in retea, in substanta alba intre cornul posterior si cel lateral in vecinatatea imediata a substantei cenusii, formuland substanta reticulata, medulara.
In coarnele anterioare se gsesc motoneuronii denumiti:
• Somatomotori rediculari deoarece axonii lor constituie radacinile anterioare ale nervilor spinali.
• Motoneuroni spinali au rolul de a controla desfasurarea normala a activitatii musulare striate.
Coarnele laterale contin neuroni vegetativi in jumatatea interioara, neuroni visceromotorii care realizeaza motilitatea musculaturii netede viscerale si ai caror axoni parasesc maduva prin radacinile anterioare, iar in jumatatea posterioara neuroni viscerosenzitivi care primesc informatia de la viscere prin fibrele aferente din radacinile posterioare ale nervilor spinali.
Substanta alba este constituita din fibre nervoase mielnice si din celule apartinand tesutului glial. Fibrele nervoase sunt prelungiri ale neruronilor spinali sau ale altor formatiuni nervoase si se grupeaza in tracturi, unele sunt scurte facand legatura intre diferite segmente medulare, si altele lungi, ascendente (senzitive) sau descendente (motorii).
Maduva e conectata cu receptorii si efectorii prin cele 31 de perenchi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali si 1 cogcigian.
Nervii spinali sunt nervi mixti si sunt constituiti din fibre motorii, senzitivi, somatici si vegetativi si prezinta radacini, trunchi si ramuri periferice. Radacina posterioara a nervilor spinali are pe tractul ei un ganglion spinal si este formata din dendrite si axonii neuronilor din ganglionul spinal; astea dupa ce au patruns in maduva fac sinapsa in cornul posterior medular, un neuron de asociatie sau direct cu motoneuronii din coarnelor interioare sau laterale.

Marya · Administrator

Functia de conducere a maduvei spinarii

1.Caile ascendente – trasmit informatii preluate de la diferiti receptori. Receptivitatea generala a trunchiului exteroceptiva si proprioceptiva este condusa prin cai specifice. Sensibilitatea interoceptiva e condusa prin substanta reticulata din jurul canalului ependimar si substanta reticulata medulara in care exista cai nespecifice alaturi de excitatile somatice.
2.Caile descendente – mobilitatea voluntara e declansata din centrii motori ai cortexului cerebral pe caile piramidale iar mobilitatea involuntara sterotipa automata din centrii motori corticali si subcorticali pe caile extrapiramidale.
3.Caile piramidale -au traseu descendent prin trunchiul cerebral la indice medular avem fascicolul piramidal direct care e situat in cordoanele anterioare, fascicolul piramidal incrucisat care e situat in cordoanele laterale.
O parte din fibrele acestor tracturi se opresc in trunchiul cerebral la centrii motori ai nervilor cranieni. Impulsurile conduse prin caile piramidale initiaza miscari fine voluntare.
4.Caile extrapiramidale - unele cai extrapiramidale au neuronii de origini in regiuni diferite ale scoartei cerebrale axonilor facand sinapsa in nucleii bazali (corpii striati ale caror fibre formeaza o parte din sistemul motor extrapiramidal cu traseu medular prin fascicule tecto si rubrospinale).
Majoritatea fibreloe extrapiramidale au originea in diferiti nuclei din trunchiul cerebral formand fasciculele: tecto-spinali, rubro-spinali, nigro-spinali, vestibule-spinali si reticulo-spinali. Toate sunt cai motoare secundare care conduc impulsul ce regleaza si controleaza tonusul spinal postural, miscari automate care sunt asociate cu mersul, vorbirea, scrisul, imbracarea, alimentarea, unele stari afectiv - emotionale, automatismele.
Sidromul substantei albe
Sindromul cordoanelor laterale este caracerizat prin manifestari de tip piramidal (hemiplegia spastica in cazul leziunilor situate celei deasupra celei cervicale sau monoplegie atunci cand leziunea este situata sub t 2).
Sindromul cordoanelor posterioare apare ca urmare a lezarii fascicolele Goll si Buida cu afectarea sensibilitatii profunde constiente.
Examenul clinic evident, ataxia cu tulburari de coordonare mers si echilibru. Aceste se accentueaza in afara controlului vederii.
Mai apare si o hipotomie musculara si scaderea sensibilitati dureroase profunde.
Sindroamele mixte sunt rezultatul lezarii concomitente a substantei cenusii si a celei albe si pot fi de sectiune partiala sau totala a maduvei.
Traumatismele vertebro medulare in functie de sediul leziuni au tetraplegie sau paraplegie post-traumatica. Complicatiile traumatismelor vertebro medulare, tetraplegia sau paraplegia post-traumatica din punct de vedere anatomo patologic se clasifica in 5 tipuri:
1. Comotia medulara (reprezinta intreruperea functionala)
2. Leziunile radicularea care au loc prin gatuirea la gaura de conjugare, apare compresiunea arcului posterior al vertebrei.
3. Leziuni in cordoanele medualre care au ca efect “ maduva alba” (adica maduva in situație spongioasa) si este consecinta a hemoragiilor intermielinice si sunt urmate de microza.
4. Compresiunile medulare pot fi:
- compresiuni primare – cele mai frecvent prin herniile discale dar si prin arc vertebral, corpii vertebrali, etc.
- compresiuni adverse - in care apare mobilitatea fragmentelor osoase sau dezvoltarea unui hematonn si feluri tardive prin aruncarea fragmentelor osoase.
5. Sectionarea medulara este partiala sau totala

.
Deficite functionale legate de nivelul lezional.