| Marya |
| Administrator |
 |
| |
| Data inscrierii: 20/Iun/2008 |
| Mesaje: 1104 |
| Localitate: Constanta |
|
|
|
 |
|
 |
|
1.Care sunt modalitatile senzoriale care functioneaza bine repede dupa nastere si care sunt cele ce se perfectioneaza treptat?
Analizatorii care functioneaza teribil de bine dupa nastere sunt: olfactiv(diferentiaza mirosurile placute de cele neplacute facand grimase caracteristice pentru fiecare), gustative(reactioneaza si diferentiaza dulcele si acrul) si termic(reactioneaza fără întârziere la agentii termici).Analizatorii cu imperfectiuni dupa nastere sunt: vizual(nu distinge la inceput decat petele de lumina si de intuneric,nu receptioneaza culorile, cristalinul are vigoare mica de adaptare iar axele oculare nu ajung totdeauna sa fie convergente),auditiv(receptioneaza doar 50% din stimulii sonori) si tactil(are arii senzoriale reduse).
2.Cand apare perceptia, in cursul primului an de viata si cum se perfectioneaza?
Perceptia apare in luna a doua, dupa unii autori, iar dupa altii in luna a treia.Campurile senzoriale se coordoneaza treptat iar vazul incepe sa integreze informatiile oferite de ceilalti analizatori.Prima coordonare se face intre campul senzorial al mainii si cel al gurii apoi mana ajunge intamplator si in campul vizual si se asociaza cu acesta constituindu-se astfel nucleul functional al perceptiei umane.
3.Cum se structureaza mecanismele initiale ale limbajului in debutantul an de viata?
In primul an de viata se parcurg urmatoarele momente:
-incepand cu varsta de doua luni copilul gangureste;
-intre trei si patru luni sugarii emit sunete verbale asociate,este faza lalatiunii;
-dincolo de cinci luni se desfasoara o faza a autoascultarii;
-dupa sapte-opt luni poate reproduce sunetele pronuntate de adulti;
-in jurul a zece-doisprezece luni sugarul pronunta primele cuvinte.
4.Care sunt etapele constituirii apucarii obiectelor in inițialul an de viata si cum se manifesta, din ce in ce mai adaptat la obiectele mici?
Etapele constituirii apucarii obiectelor in primul an de viata sunt:
-imediat dupa nastere se manifesta reflexul neconditionat al apucarii, dar fara antrenarea degetului mare;
-oriunde ar fi atinsa mana copilului, degetele se deschid si se inchid alternativ;
-copilul apuca folosind si degetul cel mare, in jurul a 4 luni;
-apuca numai daca in campul vizual se afla si mana si obiectul;
-apuca chiar daca vede doar obiectul.
5.Relevati dezvoltarea progresiva a miscarilor care vor duce la cucerirea mersului la finalul primului an de viata?
Pregatirea pentru mers parcurge urmatoarele faze:
-la doua luni copilul tine capul drept daca este ridicat;
-la cinci luni poate fi asezat pentru putin timp si cu sprijin;
-la sase luni sta asezat timp nelimitat;
-la sapte luni se muta prin tarare de unde a fost asezat;
-la opt luni copilul se ridica in picioare sprijinindu-se;
-la noua luni sta in picioare fara sprijin;
-la zece luni copilul face pasi srijinindu-se;
-la11-12 luni se fac primii pasi fara sprijin.
6.Cum evolueaza afectivitatea in întâiul an de viata?
Imediat dupa nastere raspunsurile afective ale sugarului sunt in totalitate negative, iar pe masura ce se dezvolta perceptiile, miscarile si inteligenta practica, copilul se adapteaza mai bine si intra in relatie cu oamenii din jurul lui, locul proceselor afective primare este luat de emotii din ce in ce mai variate(zambet, ras, suparare, tristete, furie, gelozie) si creste ponderea celor pozitive.
Tot in primul an se dezvolta atasamentul fata de mama, care este o relatie afectiva speciala. Atasamentul este o conditie foarte importanta a dezvoltarii psihice generale a copilului.
7.Care sunt stadiile inteligentei practice a sugarului?
Stadiile inteligentei practice a sugarului sunt:
-stadiul reflexului neconditionat (cand nu poate fi vorba de inteligenta dar, se realizeaza o întâia adaptare la realitate si se satisfac trebuinte de baza);
-stadiul reactiei circulare primare(apare la o luna si jumatate-doua luni si consta in faptul ca , mai multi stimili din ambianta declanseaza reflexul suptului, largind astfel posibilitatile de adaptare ale copilului, dar acesta inca nu indica inteligenta);
-stadiul reactiilor circulare adverse (apare la 4 luni si jumatate, implica o buna coordonare intrevedere si apucare, si copilul poate actiona asupra obiectelor din ambianta daca astea ii plac, dar ceea ce face nu se bazeaza pe intelegerea relatiilor dintre lucruri si miscarile lui, nu sunt de fapt eficiente);
-stadiul coordonarilor reactiilor circulare secundare (apare la sapte-opt sau la zece luni, inteligenta practica sau senzorio-motorie se manifesta clar);
-stadiul reactiilor circulare tertiare( cand inteligenta practica este deplina pentru ca de data aceasta confruntarea cu noul presupune combinarea datelor experientei anterioare, invatarea de mijloace noi si cautarea activa a noului).
8.Ce progrese importante inregistreaza perceptiile intre 1 si 3 ani?
Progresele inregitrate intre 1 si 3 ani sunt remarcabile. Perceptiile vizuale sunt mai clare pentru obiectele din spatiul apropiat, dar sunt centrate asupra cate unei insusiri dominante,.Constanta perceptiva pentru marime se realizeaza in spatiul de cca 10 metri, dincolo de aceasta copilul face mari erori.
Perceptiile auditive permit receptionarea satisfacatoare a ceea ce ii comunica adultul, dar nu poate regla extrem bine pronuntia proprie.
In jurul varstei de 1,6-1,8 ani, maturizarea functionala cerebrala asigura pastrarea si prelucrarea informatiilor perceptive si îngăduie aparitia reprezentarilor- conditie extrem de importanta a trecerii de la inteligenta practica la gandire.
9.Prin ce se caracterizeaza memoria anteprescolarului?
Memoria anteprescolarului este involuntara in totalitate, treptat pe masura ce isi dezvolta limbajul, apare si memoria care pastreza materialul verbal. Timpul de pastrare in memorie este, la inceputul stadiului cam de cateva saptamani, dar la sfarsit este de 5-7 luni.
Dincolo de acest interval nu-si mai aminteste evenimentele de viata (amnezia infantila).
10.Ce este specific atentiei anteprescolarului?
Atentia prezinta cateva particularitati caracteristice: este involuntara, superficiala si instabila dar zdravăn stimulata de tot ce se afla in mediul apropiat de viata pe care copilul il exploreaza neobosit, este usor de distras de absolut orice modificare din ambianta.
Ca urmare a dezvoltarii limbajului, atentia incepe sa fie provocata si mentinuta de comenzile verbale ale adultului.
11.Care sunt fazele dobandirii de catre anteprescolar a structurilor verbale de comunicare?
Fazele dobandirii de catre anteprescolar a structurilor verbale sunt:
-limbajul telegrafic;
-imitarea absoluta a exprimarii adultului fara adaptarea acesteia la propia persoana;
-inceputul adoptarii modelului preluat de la adult la persoana sa;
-fraza gramaticala cand structurile verbale desi cumplit de simple corespund modelelor corecte de exprimare.
12.Cum se face trecerea de la inteligenta practica la gandirea simbolica si preconceptuala a anteprescolarului?
Trecerea de la inteligenta practica la gandirea simbolica este legata de maturizarea functionarii scoartei cerebrale, aparitia reprezentarilor si insusire a limbajului. Incepand cu 1,6 ani-1,8 ani actiunile practice caracteristice inteligentei senzorio- motorii incep sa se desfasoare in minte. Obiectele reale sunt transpuse in plan mental datorita reprezentarilor si cuvantului, actiunile practice devin actiuni reprezentate, mentale si incep sa se coordoneze unele cu altele, anticipandu-le pe cele practice.
13.Realizati o caracterizare generala a dezvoltarii afective din stadiul anteprescolaritatii.
Cele mai importante caracteristici ale afectivitatii anteprescolarului sunt:
-emotiile copilului sunt situative;
-sunt instabile, capricioase si relativ superficiale;
-au intense componente organice in conduitele emotional-expresive;
-sunt intr-o pozitivare progresiva;
-emotiile sunt mai bogate si mai variate;
-comportamentele emotionale expresive cuprind mai numeroase elemente invatate prin imitarea adultilor;
-anteprescolarul manifesta anxietate morala care il face sa puna pe seama altcuiva ce a facut el daca simte ca adultii se vor supara;
-atasamentul fata de mama devine mai intens si atinge un varf la 2 ani;
-reactioneaza afectiv fata de personajele din povesti;
-are o necesitate crescuta de dragoste din fracțiune celorlalti si cu deosebire din partea parintilor, aceasta fiind o conditie principala a bunei sale dezvoltari psihice.
14.Prezentati principalele progrese ale motricitatii intre 1 si 3 ani.
Mersul si manipularea obiectelor sunt cele doua planuri principale ale dezvoltarii motricitatii intre 1 si 3 ani. Aspectele cele mai importante in dezvoltarea mersului sunt:
-1 an-1an si jumatate deplasare alternativa (mers,tarare);
-dupa un an si jumatate- mers mai sigur, alergare, caderi dese , raniri ( perioada ,,genunchilor rupti”);
-deplasare fara tinta in toate felurile (,,fiinta tropaitoare”);
-urcare si coborare scari, cele două picioare pe fiecare treapta apoi alternativ;
Aspectele cele mai importante in manipularea obiectelor sunt:
-perfectionarea apucarii obiectelor mici;
-siguranta in tinerea obiectelor;
-deschiderea usilor, sertarelor cutiilor;
-realizarea unor mici constructii din cuburi sau alte materiale;
-miscari mai adecvate.
15.Cum apare constiinta de sine la anteprescolar si in ce consta criza afectiva de la 2 ani si jumatate- 3 ani?
Constiinta de sine se dezvolta treptat parcurgand urmatoarele momente:
-separarea actiunii de obiecte, copilul reusind sa aplice aceeasi miscare la mai multe obiecte;
-separarea actiunilor si miscarilor de propriul eu, copilul gandindu-se pe sine drept agent al mai multor actiuni;
-folosirea pronumelui ,,eu” pentru a generaliza desprinderea propriei fiinte de actiuni si de a se diferentia de ceilalti;
-recunoasterea in oglinda , care arata ca anteprescolarul isi percepe propriul chip mai clar si mai diferentiat. |
|
