| Marya |
| Administrator |
 |
| |
| Data inscrierii: 20/Iun/2008 |
| Mesaje: 1104 |
| Localitate: Constanta |
|
|
|
 |
|
 |
|
1.Aratati progresele cele mai importante ale perceptiilor tactile, vizuale si auditive la prescolari.
Perceptiile tactile devin mai fine pentru ca evoluția motricitatii îngăduie nu doar manipularea obiectelor, ci pipairea lor, diferentierea functionala a celor doua maini ajuta la identificarea mai usoara a rugozitatii, moliciunii, netezimii suprafetelor obiectelor. Perceptiile vizuale devin cele mai importante componente ale cunoasterii senzoriale. Vazul integreaza toate celelalte informatii de la alti analizatori. Copiii disting mai numeroase culori si le denumesc cumplit de corect, diferentiaza vizual particularitati mai fine de forma, percep corect relatiile spatiale, dispun de scheme de explorare perceptiva pentru obiectele familiare si astfel viteza de receptare si identificare creste. Au structuri perceptive stabilizate pentru figurile geometrice principale si au deja mecanismele neurofunctionale ale constantelor perceptive aproape ca ale adultului. Perceptiile auditive progreseaza pe cele trei planuri principale: auz fizic, muzical, fonematic. Prescolarii diferentiaza si mai multe sunete si zgomote reale si le raporteaza perfect la sursa lor.Auzul muzical este mai fin si copiii pot asculta dar si interpreta linii melodice mai simple. Cel mai mult se dezvolta auzul fonematic si astfel ei pot receptiona corect mesajele verbale care vin de la altii iar pronuntia cuvintelor si frazelor este evident imbunatatita.
2.Relevati particularitatile reprezentarilor prescolarilor.
Cele mai importante particularitati sunt:
-sunt bogate si variate;
-reflecta obiecte si fenomene in mod static si reflecta mai slab miscarile si transformarile acestora.
-sunt puternic influentate de interventia cuvantului in momentul formarii lor si mai ales de verbalizari expresive;
-devin mai clare si mai precise daca prescolarul actioneaza asupra obiectelor;
-cu cat copiii se intalnesc mai frecvent cu obiectele cu atat reprezentarile lor sunt mai bune;
-cuprind un indice scazut de generalizare.
3.Ce inseamna ca gandirea prescolarilor e preoperatorie?
Gandirea prescolarului este preoperatorie pentru ca nu conține de veritabile operatii ci doar de un fel de actiuni executate in gand. Prin urmare are numai preoperatii si scheme preoperatorii de desfasurare care nu au inca necesitate logica ci se sprijina pe un fel de reglari perceptive sau pe schema actiuunilor, care au mai fost inainte practice. Tipul de rationament ce incepe sa domine este cel inductiv, care nu are inca rigoare logica.
4.Ce particularitati au preconceptele din gandirea prescolarilor?
Unitatile cognitive cu care opereaza gandirea prescolarilor sunt tot preconcepte dar care au acum un mai mare grad de generalitate si un continut mai bogat.
5.In ce consta creatia de cuvinte din stadiul prescolaritatii?
In perioada prescolaritatii copiii, daca se intalnesc cu obiecte sau situatii noi si nu stiu cuvintele corespunzatoare, nu ezita sa le creeze.
6.Cum contribuie gradinita la expansiunea limbajului prescolarilor?
Gradinita oferă prescolarilor cunostinte si formeaza capacitati de flexionare corecta a substantivelor dupa gen, numar, caz iar a verbelor dupa persoana, numar si timp. Totodata, in gradinita este special antrenat auzul fonematic si asigurata insusirea elementelor grafice necesare mai tarziu la insusirea scrisului in scoala.
7.Care sunt particularitatile memoriei prescolarului?
Particularitatile memoriei la varsta prescolara sunt:
-volumul memoriei crescut;
-memoria verbala in evident progres;
-timpul de pastrare crescut de la cateva luni la un an;
-constituirea amintirilor incepand cu 4 ani si jumatate;
-aparitia memoriei voluntare in jurul varstei de 4-5 ani mai intai in joc si apoi in activitatile frontale.
8.Cum se manifesta imaginatia reproductive la 3 ani si apoi la 5-6 ani?
Imaginatia reproductiva este antrenata in ascultarea povestilor si legendelor si insusirea unor cunostinte. La 3 ani se formeaza procedeele imaginative care transforma sau asociaza stimulii verbali cu imaginile corespunzatoare (copilul cere sa i se spuna mereu aceeasi poveste si se supara daca te abati de la forma ascultata prima data) , iar la 4ani si jumatate-5 ani aceste mecanisme functioneaza bine si copilul vrea mereu alta poveste.
9.Cum se manifesta imaginatia creatoare la prescolari?
Imaginatia creatoare se manifesta la copilul prescolar in desen, modelaj, constructii, colaje. Placerea pentru aceste activitati stimuleaza combinatiile imaginative. Construieste cu pasiune intrecandu-se cu cel de alaturi. Desenele sunt umplute de spontaneitate, culorile sunt folosite cu sinceritate si fara prejudecati si totodata cu un interesant simt al culorii.
10.Care sunt particularitatile atentiei prescolarilor?
Atentia dobandeste la prescolari cateva proprietati:
-la inceputul stadiului se manifesta numai atentia involuntara care este sustinuta de marea curiozitate a copilului;
-creste usor volumul atentiei;
-stabilitatea ajunge pana la 25 minute la grupa mare;
-gradul de concentrare este mai crescut comparativ cu anteprescolarii;
-apare atentia voluntara care sustine cel mai mult desfasurarea activitatilor frontale in gradinita;
11.Care sunt cele mai importante aspecte ale evolutiei afectivitatii la prescolari?
Cele mai importante aspecte ale evolutiei afectivitatii la prescolari, constau in faptul ca din ce in ce mai buna adaptare la mediu face sa se accentueze pozitivarea emotiilor si dispozitiilor afective si prescolarul poate ramane ore intregi cu o tonalitate afectiva favorabila. Emotiile prescolarului raman totusi situative. La copilul de 3-6 ani emotiile si sentimentele au un mecanism mai complex de realizare incluzand si elemente de memorie afectiva si un nivel mai bun de intelegere a situatiilor (,,sindromul bomboanei amare”). Catre sfarsitul stadiului copiii reusesc sa-si regreze intr-o anumita masura comportamentele emotional expresive.
12.Ce fel de motive stimuleaza si si sustin activitatile si relatiile prescolarilor?
Curiozitatea epistemica este unul din cele mai puternice motive care explica aderarea imediata a copilului la activitatile propuse de educatoare sau il face sa priveasca atent plantele, animalele, activitatile umane. Intr-un anumit timp se poate spune ca manifesta chiar interese cognitive si sunt dornici sa stie si totodata sunt mandri pentru ceea ce au achizitionat in planul cunoasterii. Interesul pentru joc este la apogeu si se satisface pe deplin in acest stadiu. Catre sfarsitul stadiului apare interesul pentru scoala.
13.Cum si cand se dezvolta mecanismele voluntare la prescolari?
Vointa isi constuieste mecanismele initiale in cursul prescolaritatii. Jocul este contextul in care apare întâia data reglajul voluntar, apoi si in afara jocului copilul isi va propune scopuri si va actiona orientat si reglat pana le va atinge. Se remarca fazele principale ale actelor voluntare : de pregatire si de realizare sau executiva, numai ca la 4-5 ani unitatea lor este insa fragila si usor de dezorganizat daca intervine neprevazutul.
14.Cum incep sa se manifeste aptitudinile prescolarilor?
Aptitudinile initiale se manifesta la cei care au premise native specifice ca:
-receptivitate deosebita fata de anumite categorii de stimuli;
-praguri senzoriale scazute;
-atractie evidenta spre activitati in legatura cu care vor apare aptitudini.
Domeniile de manifestare sunt: desen, muzica, coregrafie, gimnastica, limbi straine in care copiii supradotati obtin efecte semnificative.
15.Cum influenteaza familia si gradinita formarea caracterului prescolarilor?
Dezvoltarea bazelor caracterului se realizeaza sub influenta preponderata a familia(cei sapte ani de acasa) si a gradinitei. S-a constatat ca premisele pentru formarea caracterului sunt:
-construirea reglajelor voluntare;
-cristalizarea sentimentelor fundamentale mai ales fata de parinti;
-dezvoltarea capacitatilor de a fi receptivi la cerintele acestora si la modelele pe care ei le ofera;
-dezvoltarea constiintei morale primare;
Prin urmare, sub influenta acestor factori se formeaza premisele pentru insusiri caracteriale cum ar fi: respectul fata de altii, increderea in sine, curajul si perseverenta. |
|
