| Marya |
| Administrator |
 |
| |
| Data inscrierii: 20/Iun/2008 |
| Mesaje: 1104 |
| Localitate: Constanta |
|
|
|
 |
|
 |
|
1.Argumentati de ce scoala este un factor hotarator al dezvoltarii psihice a copilului de 6-10 ani.
Invatarea scolara se deosebeste in mod radical de toate actele de invatare de pana acum, atat prin continut cat si prin cadrul si modul de desfasurare. Volumul, valoarea si diversitatea continuturilor invatarii de dincolo de 7 ani, hotarasc, in societatea contemporana, viitorul fiecaruia, locul lui in comunitatea umana. Este nespus de important sa relevam dominantele, in profilul de dezvoltare a scolarului mic pentru a putea diferentia acest stadiu de cele anterioare si a reusi sa intelegem mai bine locul si contributia sa la evoluția de ansamblu a fiintei umane.
-invatarea scolara devine organizatorul principal al procesului de creștere psihica si exercita influente hotaratoare pentru toate transformarile din cursul acestui stadiu;
-se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea, scoala integrandu-l pe copil in aria inteligibilului, rationalului, rigorilor cunoasterii;
-se formeaza deprinderi de baza care-i asigura accesul la continuturi din ce in ce mai amploe de invatare;
-creste caracterul voluntar si constient al tuturor manifestarilor psihocomportamentale.
2.Care sunt cele mai importante progrese ale perceptiilor vizuale si auditive din stadiul scolaritatii mici?
Evolutia perceptiilor si a capacitatilor observative este marcata de natura continuturilor de 3 invatare. Perceptiile vizuale se remarca prin:
-cresterea sensibilitatii vizuale cu 60% fata de prescolar iar a celei diferentiale cu 45%. In aceste conditii perceptiile devin mai clare si mai precise: pot stabili rapid simetriile si asimetriile, percep cu finete semnele grafice de mărimi mici, diferentele dintre litere, orientarea in spatii mici.
-miscarile oculare cresc in ceea ce priveste viteza pana la 1-3 sutimi de secunda si in actul citirii ochii realizeaza miscari :de fixare a literelor si silabelor ce se pronunta in acel moment,de anticipare a celor ce vor urma prin functionarea mai buna a campului periferic al vederii, de regresie, de treecere de la un rand la altul.Cresc si celelalte categorii de perceptii ce se refera la obiecte si simboluri matematice ,la figuri geometrice.
Perceptiile auditive progreseaza mai ales in ceea ce priveste auzul fonematic.Acesta este antrenat sistematic in sarcini precum: identificarea tuturor sunetelor dintr-un cuvant, identificarea cuvintelor dintr-o propozitie, analiza pozitiei unui sunet in cuvant, despartirea in silabe, trecerea corecta de la semnele grafice la pronuntarea sunetelor corespunzatoare.Auzul muzical progreseaza si copiii canta bine melodiile.
3.Ce rol au reprezentarile in activitatea mentala a scolarului mic?
Reprezentarile scolarilor mici:
- sunt mult mai bogate pentru ca scoala depaseste sursa reprezentata de experienta de viata si asigura conditii de formare a unor reprezentari formate de cunostintele scolarilor.
-incep sa se formeze si reprezentari cu un grad mai mare de generalitate asa cum sunt cele ale figurilor geometrice si relatiilor matematice.
-se formeaza categorii noi de reprezentari cum sunt cele fonetice si grafice.
- au mai multa mobilitate si pot semnaliza si miscarea si transformarile obiectelor pentru ca ele beneficiaza de un nou indice al inteligentei.
4.Cum se desfasoara capacitatile observative ale scolarului mic?
Un progres semnificativ se constata in ceea ce priveste posibilitatea de observare in sensul ca elevii pot sesiza aspecte noi complexe si mai subtile atunci cand privesc obiecte sau fenomene.
5.Care sunt particularitatile atentiei scolarului mic?
-la intrarea intrarea in clasa I concentrarea atentiei poate fi fluctuanta si astfel copii pot face greseli chiar cand au cunostinte corespunzatoare.
-creste stabilitatea atentiei pana la 45-50 de minute .
-distributivitate redusa in primele saptamani de scoala sporeste in urmatorul interval si faciliteaza indeplinirea sarcinilor si receptionarea mesajelor.
-volumul atentiei creste in a doua parte a stadiului .
6.Ce inseamna ca gandirea scolarului mic e operatorie?
Actiunile mentale se desprind de continuturile informationale particulare, se generalizeaza , se transfera cu usurinta la noi continuturi si se automatizeaza transformandu-se in operatii. Astfel, scolarul mic, isi formeaza si utilizeaza cu succes operatii generale ale gandirii (analiza, comparatie, clasificare, etc) dar si cele speciale implicate in insusirea cunostintelor scolare, asa cum sunt operatiile aritmetice.
7.Ce fel de notiuni sunt caracteristice gandirii scolarului mic?
Unitatile cognitive cu care lucreaza gandirea scolarului mic sunt la inceput notiunile empirice dar apoi in scoala se insusesc cele stiintifice elementare.
8.Care sunt factorii cognitivi si noncognitivi implicati in scris-citit?
Dintre cei cognitivi avem in vedere reprezentarile fonetice si grafice ,memoria, intelegerea; dintre cei non-cognitivi sunt mai ales motivatia pentru invatarea scolara ,stabilitatea afectiva,increderea in sine,atitudinea celorlalti fata de copilul ce citeste.
9.Ce progrese inregistreaza memoria scolarului mic?
Memoria prezinta intre 6 si 10 ani urmatoarele caracteristici:
-creste caracterul activ al memoriei prin faptul ca elevii tind sa extraga din materialul de invatat ceea ce este important si isi formeaza cateva procedee mnezice de baza cum ar fi scoaterea ideilor principale, alcatuirea planului unei lecturi, formularea cu cuvinte proprii;
-dominarea progresiva a memoriei voluntare ;
-realizarea unei mai bune legaturi cu gandirea si cresterea rolului memoriei logice.
10.Ce inseamna ca in scolaritatea mica se inregistreaza un stadium de latenta in ceea ce priveste afectivitatea?
O caracteristica a afectivitatii este evolutia ei discreta ,latenta, mai intima.
Emotiile, dispozitiile, sentimentele copilului sunt mai putin
exteriorizate ,atat cele pozitive cat si cele negative.
Activitatea scolara prin continuturile si prin sistemul nou de relatii pe care il implica imbogateste emotiile si sentimentele copilului.
Tot in perioada scolaritatii mici se constata o cresterea a capacitatilor de autocontrol asupra conditiilor emotional expresive. De mare importanta raman legaturile afective cu parintii ,mai ales acum cand copiii se confrunta cu sarcini multiple si adesea dificile.Dragostea neconditionata a parintilor este un important factor de securizare si sprijin pentru a trece peste dificultati si unele insuccese.
11.Ce soiuri de motive sustin activitatea de invatare a scolarului?
Cele mai importante schimbari ce se produc in structura motivatiei pentru scoala sunt:
-la intrarea in scoala exista o motivatie extrinseca dar de semnificatie personala pentru invatare.
-incepe sa se dezvolte o motivatie intrinseca incepand cu amplificarea curiozitatii epistemice si continuand cu formarea intereselor cognitive tot mai stabile si mai eficiente.
12.Ce este caracteristic pentru vointa scolarului mic?
Vointa scolarilor mici exprima noi progrese ,acum comportamentele au in mod constant, rationalitate si premeditare si atunci cand copilul isi recomandă sa fac ceva el spune mai intai “ stai sa ma gandesc”.Scolarul mic poate din ce in ce mai mult sa-si fixeze scopuri si sa se mobilizeze pentru ale rezolva fara a fi nevoie de stimuli din afara .Aceasta noua capacitate voluntara se realizeaza mai ales in planul invatarii si in cel al activitatilor de timp liber.
13.Cum se manifesta aptitudinile la scolarul mic?
Solicitarile sistematice de durata si exigentele progresive vor structura si mai bine si vor consolida capacitatile si aptitudinile aparute in stadiul anterior si or forma altele noi.Apar aptitudini pentru domenii noi cum ar fi poezie sau compozitii si pentru matematica.
14.In ce consta dezvoltarea caracterului la scolarul mic?
Trasaturile caracteriale formate in stadiul anterior se pot consolida in clasele primare dar scoala dezvolta si altele noi cum ar fi sarguinta, punctualitatea, constiinciozitatea, disciplina etc.
15.Analizeaza imaginea de sine la scolarul mic.
In perioada scolaritatii mici se dezvolta imaginea de sine in cele 3 planuri ale ei: eul fizic, cel spiritual si cel social.
Eul fizic are in fundamentele sale o schema corporala consolidata, indetitatea sexuala este deja relativ clarificata, isi da seama de asemanarea sa cu cei din familie, dar si de ceea ce il deosebeste de ceilalti. La inceputul stadiului nu acorda o mare atentie eului sau fizic dar spre sfarsit va tinde sa fie mai ingrijit sa-si dea seama de unele calitati fizice.
Eul spiritual se contureaza clar in contextul confruntarilor scolare, a aprecierilor si evaluarilor curente. Elevul incepe sa inteleaga relatia dintre rezultatele lui si unele capacitati pe care le are.
Eul social este intens influentat de viata de grup a scolarului mic, aceasta fiind cu mult mai bogata decat a prescolarului, si de noul sau statut de elev care-i schimba pozitia chiar si in cadrul familiei. |
|
